Monumente comemorative
Monumentele sunt obiecte care au fost amplasate în locuri vizibile din spațiul public, pentru a aduce un omagiu celor cărora le sunt dedicate, pentru a păstra amintirea unor evenimente deosebit de importante sau pentru a reaminti despre ceea ce a fost uitat.
Această explicație ar trebui completată cu două chestiuni care sunt esențiale pentru a înțelege funcția pe care monumentele o pot îndeplini, precum și ceea ce ele ne spun despre istoria țării respective. În primul rând sunt foarte importante circumstanțele creării monumentului și ceremoniile comemorative organizate în jurul său. În al doilea rând în ce măsură se modifică semnificația pe care localnicii o dau monumentului, mai exact: cum se schimbă percepția a ceea ce prezintă monumentul.
De ce sunt create monumentele?
Motivul pentru care un monument este realizat nu se poate reduce doar la decizia că o anumită persoană / eveniment merită o comemorare specială în spațiul public (alături de alte forme, cum ar fi denumirea unei străzi sau acordarea de patronaj școlii). Monumentele sunt obiecte care apar în spațiul public având un context și un scop suplimentar. Ele sunt realizate pentru a povesti o istorie sau o anumită versiune a acesteia.
Deși este un exemplu extrem de negativ, acest lucru a fost clar vizibil în acțiunile întreprinse de către autoritățile comuniste în țările Europei Centrale și Estice. Prin înființarea de noi monumente - care era însoțită de înlăturarea celor existente, care prezentau ceva ce nu se încadra în doctrina existentă a politicii istorice, autoritățile comuniste au încercat să creeze o poveste despre trecut, care în multe cazuri era departe de adevărul istoric, printre altele servea la justificarea subordonării față de Kremlin. De aici și numărul mare de obiecte din toate țările așa-numitul Bloc Estic, care subliniau eroismul soldaților sovietici în lupta pentru eliberarea țării respective de sub ocupația germană, precum și glorificarea frăției de arme dintre partizanii/ soldații țării respective și soldații Armatei Roșii.
Însă, acest lucru nu înseamnă că folosirea monumentelor pentru a modela imaginea trecutului este doar domeniul regimurilor nedemocratice - acțiunile lor sunt pur și simplu cele mai radicale și complexe și, de asemenea, cele mai ușor de surprins.
Cum monumentele povestesc o istorie?
Având în vedere funcțiile și rolurile monumentelor în spațiul public, merită ținut cont nu doar de modul în care monumentele povestesc despre trecut sau de modul în care povestesc despre o anumită viziune a istoriei, dar și de modul în care acestea sunt prezente în conștiința publică.
Relativ intuitiv se poate spune că monumentele vorbesc prin forma lor, adică prin ceea ce este descris prin ele, cât și prin textul inscripției (adică al informațiilor amplasate de ex. pe o placă alăturată). În unele cazuri aceste forme de expresie sunt atât de clare încât obiectul în sine are un mare potențial de a comunica anumite informații, mai ales dacă acesta face parte dintr-un anumit spațiu, dedicat unor evenimente specifice cum ar fi un lagăr de concentrare sau un loc de execuție.
Cu toate acestea, privind lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, merită subliniat că semnificația fundamentală pentru impactul monumentelor este dată de măsura în care ele sunt prezente în viața publică.
Astfel atingem o problemă mult mai complexă, care este politica istorică, monumentul fiind doar unul dintre elementele acesteia. Concentrându-ne numai pe monumentele în sine, trebuie remarcat că instrumentul cel mai eficient de promovare și consolidare a conținutului pe care acestea îl evocă sunt tot felul de ceremonii care au loc în jurul monumentelor. Atât timp cât monumentul este un loc asociat cu ritualurile de comemorare, atât de mult este el prezent în conștiința populației locale, uneori chiar a întregii națiuni.
Tot aici se poate observa și o anumită regulă. Cu cât interesul social/politic pentru un anumit subiect este mai mare, cu atât este mai mare atenția acordată monumentelor care prezintă această problemă. La fel este și invers – scăderea interesului pentru un anumit subiect face ca importanța monumentelor asociate să scadă și ea.
Durata de viață a monumentelor?
Monumentele, dacă nu sunt distruse sau eliminate, pot exista mult timp în spațiul public. Însă simpla prezență a monumentului în locul respectiv nu este echivalentă cu existența lui semantică. Cu alte cuvinte, se poate afirma că un monument este „viu”, atât timp cât trezește interesul localnicilor.
Această problemă se vede cel mai bine în exemplele de monumente care au apărut din necesități politice, Atât timp cât în jurul lor au fost organizate diferite ceremonii, ele au fost de interes social, astfel fiind promovat conținutul pe care acestea îl prezentau. Odată cu schimbările politice sau ca urmare a unei transformări politice profunde multe monumente devin uitate. Un exemplu perfect este căderea comunismului care a determinat situația în care aproape dintr-odată mii de monumente nu au mai fost îngrijite și totodată au încetat să se mai bucure de interesul mare al comunității locale (care uneori s-a folosit de această situație pentru a înlătura singură monumentele care erau detestate în mod deosebit).
Pe de altă parte trebuie indicat faptul că imaginea pe care o prezintă monumentul sau mai degrabă interpretarea acesteia nu întotdeauna este constantă și, în anumite circumstanțe, ea poate fi supusă modificărilor. Acest lucru se poate întâmpla atunci când, odată cu trecerea timpului, anumite elemente expuse de monument își pierd actualitatea sau încetează să mai fie înțelese de generațiile ulterioare, care nu simt nicio legătură personală cu evenimentele reprezentate de monument. Așadar monumentul care îi comemorează pe participanții la insurecția armată poate deveni un loc de reflecție privind valorile pentru care ei au luptat și care sunt importante și pentru noi, oamenii contemporani.
În acest context, este important și cine este organizatorul evenimentelor care au loc în jurul monumentului. Trecerea organizării acestora de la autoritățile centrale către administrația locală poate schimba conținutul a ceea ce este comemorat la monument. Posibilitatea de a coborî de la nivelul narativ național la nivelul local poate fi un impuls de a ne gândi din nou la ceea ce reprezintă monumentul și ce este important pentru comunitatea locală.
Provoacă monumentele conflicte?
Un element evident care însoțește atât apariția monumentelor, dar și ritualurile de comemorare organizate în jurul lor sunt emoțiile, atât cele pozitive, cât și cele negative. Acest lucru este vizibil mai ales în cazul monumentelor care abordează subiecte de actualitate și controversate – care comemorează personalități contestate, evenimente ale căror desfășurare și consecințe nu sunt clare sau care constituie o manipulare evidentă a autorităților și care prezintă fals trecutul.
Este demn de remarcat că anumite monumente, care nu constituie locul unor festivități oficiale sau chiar sunt aproape uitate, pot deveni brusc subiecte ale unor conflicte violente. Acestea se pot fi legate de lustrație și reconcilierea cu trecutul și au dus, așa cum a fost în cazul Europei Centrale și Estice, la înlăturarea monumentelor considerate de o parte a societății ca fiind simboluri ale subjugării țării de către Soviete. Alte emoții pot apărea în urma disputelor privind viziunea despre cum ar trebui să arate viitorul țării, unde punctele de conflict sunt monumentele oamenilor politici sau ale intelectualilor care pot fi identificați cu adepții vechiului sistem sau cu cei ai unei ideologii controversate.
Ultimii ani au oferit mai multe exemple reliefante despre potențialul monumentelor de a cauza conflicte. Unul dintre acestea a fost revoltele apărute în Letonia în 2007, când s-a încercat mutarea monumentului „Soldatul de Bronz” sau protestele adversarilor comemorării comandanților războiului de secesiune care au avut loc în Charlottesville (SUA) în anul 2017. În ambele evenimente au fost răniți și uciși.
Cel mai pesimist scenariu este acela când disputele care au loc în jurul unui monument dobândesc o dimensiune mai mare decât cea locală sau națională. Unele conflicte pot căpăta un caracter internațional – când monumentul se referă la chestiuni inacceptabile de către o altă națiune (de exemplu când comemorează oameni sau organizații care o parte îi consideră eroi, iar cealaltă parte criminali).
Evenimentele ultimului deceniu au arătat că asemenea divergențe, care sunt expresia lipsei de înțelegere a trecutului și a diferenței de memorie, pot constitui un pericol pentru coexistența pașnică. Este suficient să menționăm astfel de conflicte privind memoria precum cele polono-ucrainean, maghiaro-român sau greco-macedonean sau disputele dintre țările fostei Iugoslavii.
Ce ne învață monumentele?
Analizând istoria monumentelor, de la începuturile acestora și până în perioada contemporană, se poate afirma că acestea sunt un barometru al schimbărilor care au loc în țara respectivă. În primul rând cunoașterea circumstațelor apariției monumentelor, a intenției care a determinat realizarea lor, a persoanelor responsabile pentru alegerea a ceea ce ele prezintă sau a înscrisurilor de pe acestea poate oferi multe informații despre ceea ce reprezintă monumentele și despre motivul pentru care s-a dorit prezentarea istoriei respective. Pe de altă parte informațiile despre rolul pe care monumentul l-a îndeplinit în spațiul public în anii următori inaugurării acestuia, dacă a fost locul unor ceremonii ciclice sau când și dacă a existat un moment în care a fost dat uitării, sunt ocazii excelente pentru a vedea în ce măsură istoria prezentată de monument a fost importantă și actuală.
În acest sens monumentele sunt o sursă valoroasă de cunoștințe despre memoria colectivă și politica istorică, adică despre ceea ce gândesc și cum gândesc oamenii despre trecut, precum și despre modul în care oamenii politici încearcă să manipuleze această imagine. Acestea trebuie utilizate pentru a cunoaște și a înțelege istoria țării respective, fapt care permite nu numai remarcarea procesului de schimbare, dar și diferențele existente între noi și cauzele datorită cărora uneori avem opinii diferite despre trecut și evaluăm diferit prezentul.
Punctul de plecare trebuie să fie educația istorică despre circumstanțele care au determinat crearea unor anumite monumente, precum și soarta lor ulterioară. Este un lucru important, întrucât monumentele, la fel ca și alte forme de comemorare a trecutului (cum ar fi denumirea străzilor) ne însoțesc în viața cotidiană, însă am încetat să le acordăm atenție sau nu le-am acordat niciodată atenție.
Prezentarea cunoștințelor cu privire la posibilitățile de utilizare a monumentelor în cunoașterea istoriei, precum și o mai bună înțelegere a schimbărilor care au loc în memoria colectivă a popoarelor din Europa Centrală și de Est sunt obiectivele care au ghidat proiectul „Monumentele comemorative 1918-2018”. Acesta este și scopul informațiilor de pe acest site, care include descrieri special pregătite ale monumentelor din Polonia, Cehia, Slovacia și România.
În anexa aflată sub acest text sunt disponibile indicațiile metodice pentru pregătirea descrierii monumentelor, care au devenit baza descrierilor aflate pe acest site, precum și exemple de scenarii, care pot ajuta la utilizarea monumentelor în activitatea educațională. Vă invităm să le citiți.
 Monument description form EN | [ ] | 40 kB |
 Monuments of Remembrance. Guidebook EN | [ ] | 875 kB |
