Situare în raport cu mediul

Memorialul se află în centrul Bucureştiului, în apropiere de Splaiul Independenţei, la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani.

Textul inscripției

Pe placa memorială este inscripţionat textul:

Holocaustul în România. 1940-1944

În timp ce Germania nazistă, aliaţii şi colaboratorii ei implementau planurile de distrugere a evreilor europeni (care vor fi cunoscute sub numele de Holocaust sau Shoah), statul român a dezlăunţuit propria persecuţie sistematică a evreilor, care a fost anticipată de legislaţia antisemită a anului 1940. Pogromurile din Dorohoi şi Galaţi din iunie 1940, cele din Bucureşti din ianuarie 1941, şi Iaşi, din iunie 1941, au lăsat în urmă mii de morţi şi au marcat începutul distrugerii organizate a evreilor români. În octombrie 1941, regimul lui Ion Antonescu a început deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina în Transnistria, declanşând genocidul, cu scopul eliminării populaţiei evreieşti a ţării între anii 1940-1944. Statul Român a fost responsabil pentru moartea a cel puţin 280.000 de evrei români şi ucraineni. De asemnea, 25.000 de persoane de etnie romă au fost deportate în Transnistria, unde 11.000 au pierit. În primăvara anului 1944, autorităţile maghiare de ocupaţie din regiunile de nord-vest ale României au deportat 135.000 de evrei transilvăneni la Auschwitz, unde au fost omorâţi de Germania nazistă. Naţiunea română şi Guvernul ei au ridicat acest memorial ca un loc permanent de amintire şi ca un avertisment adresat generaţiilor viitoare.

Descriere generală

Memorialul este constituit din mai multe elemente. Piesa centrală o constituie o clădire masivă din beton, neterminată, aflată sub nivelul străzii, care aminteşte de lagărele de concentrare. Ansamblul memorial mai cuprinde: două instalaţii artistice realizate cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti şi cinci sculpturi situate în jurul incintei centrale:

- Coloana Memorială, cu o înălţime de 17 metri, turnată în fontă. Pe fiecare latură a Coloanei se află câte o literă, care, împreună, formează cuvântul „Zachor” – „Aminteşte-ţi”;

- Steaua lui David – simbol al poporului evreu, în perioada Holocaustului evreii fiind obligaţi să poarte steaua galbenă a lui David, ca semn distinctiv, pentru a fi persecutaţi.

- Roata Romilor

- Via Dolorosa – simbolizează o cale ferată, cu trimitere la trenurile morţii ce au urmat Pogromului de la Iaşi din 1941, dar şi la modul în care au fost deportaţi evreii şi romii în lagărele din Polonia şi Transnistria

-Epitaf – sculptură compusă dintr-un container masiv din fier, în interiorul căruia se găsesc fragmente de rocă tăiate pe o latură, inspirată de buldozerele ce împingeau cadavrele schingiuite ale victimelor. Aici, vizitatorii pot depune, potrivit obiceiului evreiesc, câte o piatră.

Starea monumentului

bun

Contextul dezvelirii monumentului

La recomandarea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România de recunoaştere şi asumare a persecuţiilor comise împotriva comunităţii evreieşti şi a celei rome în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, statul român, prin Ministrul Culturii şi Cultelor, a iniţiat realizarea unui memorial al Holocaustului din România în 2005. În urma unui concurs internaţional de proiecte, a câştigat proiectul artistului Peter Jacobi. Memorialul Victimelor Holocaustului din România a fost inaugurat la 8 octombrie 2009, cu ocazia Zilei Holocaustului în România.

Istoria ulterioară

Semnificația actuală

În fiecare an, la Memorialul Victimelor Holocaustului, de Ziua Holocaustului în România, celebrată la 9 octombrie, au loc ceremonii de comemorare a victimelor Holocaustului.

Publicații, surse, link-uri

http://inshr-ew.ro/memorial/

http://www.peterhjacobi.de/peter_jacobi.htm

https://www.inshr-ew.ro/9-octombrie-2018-ziua-nationala-de-comemorare-a-victimelor-holocaustului-din-romania/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorialul_Holocaustului_(Bucure%C8%99ti)

https://www.dw.com/ro/asumarea-istoriei/a-4774688