Monumentul Memorandiştilor
Anul dezvelirii
1994
Persoana/persoanele/evenimentul căruia îi este dedicat monumentul
cu ocazia comemorării centenarului procesului intentat în mai 1894 memorandiștilor, care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de deznaționalizare a românilor, luate de guvernul austro-ungar.
Localizare
Bdul Eroilor, nr. 3, Cluj Napoca, 400.000
Situare în raport cu mediul
Monumentul Memorandiștilor este situat la intersecția Pieței Unirii cu Bulevardul Eroilor, în fața fostei Case a Consiliului - a vechii Primării, având în apropiere Muzeul de Artă al Transilvaniei, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și Universitatea „Babeș-Bolyai”.
Textul inscripției
EXISTENȚA/UNUI POPOR/NU SE DISCUTĂ, /SE AFIRMĂ! /IOAN RAȚIU/CLUJ-23 MAI 1894
Descriere generală
Monumentul Memorandiștilor, are o înălțime de 18,8 metri și este compus din doi stâlpi care se reunesc în partea inferioară printr-un clopot. Este așezat pe un soclu de piatră cu niște trepte. Monumentul are inscripționat fraza rostită de Ioan Rațiu, unul din principalii autori ai Memorandumului, în procesul de la Cluj. Pe partea dinspre Piața Unirii, sunt inscripționate numele persoanelor cărora le este dedicat acest monument.
Starea monumentului
bun
Contextul dezvelirii monumentului
A fost inaugurat la 9 iunie 1994 în amintirea celor care au reperezentat comunitatea românească în acele vremuri, fiind un omagiu adus luptei de emancipare națioanlă a românilor transilvăneni, precum și a fruntașilor memorandiști judecați și condamnați în procesul de la Cluj din 1894. La împlinirea a 100 de ani de la acest eveniment, în 1994, autorităţile clujene au decis să amplaseze în centrul oraşului, în Piaţa Unirii, la începutul Bulevardului Eroilor, un monument. Monumentul este opera sculptorului Eugen Paul.
Istoria ulterioară
În anul 1892 principalele personalităţi ale românilor din Transivania redactează un memoriu adresat curţii imperiale de la Viena prin care protestează împotriva situaţiei etnicilor români din Transilvania, care reprezentau populaţia majoritară, solicitând respectarea drepturilor fireşti ale acestora (Memorandumul Transilvaniei). După ce a primit petiţia memorandiştilor, împăratul Franz Josef a trimis-o la Budapesta, iar autorii săi au fost judecaţi pentru trădare de ţară. Procesul a avut loc la Cluj, între 25 aprilie şi 7 mai 1894. Autorii actului au fost condamnaţi la ani de închisoare. În urma intervenţiei diplomatice a regelui României, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, autorităţile îi graţiază pe cei condamnaţi. Monumental păstrează și azi vie spiritul de sacrificiu al poporului român.
Semnificația actuală
Un loc de omagiere a luptei de emancipare a națiunii române. Luând în cosniderare amplasamentul, actualmente stradă pietonală, este locul preferat de promenadă al clujenilor. Prezent în ghidurile turistice annual este vizitat de sute de mii de turiști.