Statuia lui Ştefan ce Mare
Anul dezvelirii
1928
Persoana/persoanele/evenimentul căruia îi este dedicat monumentul
Monumentul îi este dedicat lui Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei între 1457-1504. În timpul domniei de 47 de ani, a purtat 36 de bătălii (dintre care 34 câştigate) cu statele vecine, dar şi cu Imperiul Otoman pentru apărarea graniţelor statului pe care îl conducea. De asemenea, a ctitorit numeroase biserici şi mănăstiri, acesta fiind unul din motivele pentru care Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat.
Localizare
Republica Moldova, Chişinău, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt
Situare în raport cu mediul
Monumentul se află în Parcul Ştefan cel Mare din Chişinău, la intersecţia uneia din aleile principale cu bulevardele Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Grigore Vieru.
Textul inscripției
Pe plăcile de pe soclu apar inscripţiile: „Ştefan cel Mare şi Sfânt 1457-1504”; „Apărătorul Basarabiei: Nistru, Chilia, Cetatea-Albă”; „Biruitor de popoare: la Lipnic, la Baia, la Vaslui, la Valea Albă, la Cătlăbuga, la Scheia, la Dumbrava Roşie. Pentru ţară neam şi cruce”; „Domn din munte până în Nistru şi mare; ctitor de mănăstiri; făcător de dreptate; chipul său în moştenirea sa”.
Descriere generală
Statuia îl reprezintă pe Ştefan cel Mare stând în picioare, îmbrăcat în veşminte voievodale şi cu coroana de domnitor pe cap. În mâna dreaptă el ţine o spadă lungă, iar în mâna stângă, ridicată, ţine Sfânta Cruce, semn că domnitorul a dat întâietate crucii în faţa spadei. Statuia a fost realizată din bronz, provenit de la şase tunuri capturate de la otomani în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), şi are o înălţime de 5,20 metri. Soclul pe care este aşezată statuia este realizat din piatră de Cosăuţi şi este decorat cu un brâu în torsadă, iar în faţă a fost pusă stema Moldovei din vremea lui Ştefan cel Mare.
Starea monumentului
bun
Contextul dezvelirii monumentului
Demersurile pentru realizarea unei statui a lui Ştefan cel Mare la Chişinău au început în 1924, la câţiva ani după ce Basarabia devenise provincie a României Mari, prin actul de unire din 1918. Proiectul realizării statuii i-a revenit sculptorului Alexandru Plămădeală din Chişinău, care a ajuns la realizarea actualei statui după ce a studiat mai multe portrete ale domnitorului. Soclul pe care a fost aşezată statuia a fost realizat după planurile lui E.A. Bernardazzi, arhitectul oraşului Chişinău. Monumentul a fost terminat în primăvara anului 1928, când se împlineau 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România şi a fost inaugurat la 29 aprilie acelaşi an.
Istoria ulterioară
În iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice, statuia a fost evacuată şi dusă la Vaslui, în România, iar soclul statuii a fost dărâmat. După ce în vara lui 1941 Basarabia reintrase în componenţa României, în 1942 statuia a fost readusă la Chişinău şi a fost amplasată în apropierea locului iniţial. În 1944, înainte ca armata sovietică să intre din nou în Chişinău, monumentul a fost din nou demontat şi trimis în România, de data aceasta la Craiova. În 1945, monumentul a fost descoperit la Craiova de autorităţile sovietice de ocupaţie şi readus la Chişinău. Statuia a fost amplasată, de această dată, în interioarul grădinii publice din Chişinău. În anii ’50, statuia a fost la un pas de dispariţie, autorităţile sovietice considerând-o un simbol al naţionalismului românesc. În 1972, statuia a fost mutată din nou, mai în interiorul parcului, fiind aşezată pe un postament sărăcăcios din ciment. Statuia a revenit pe locul iniţial din anii ’20 – loc care fusese ales chiar de sculptorul Alexandru Plămădeală – abia în 1989, fiind aşezată pe un soclu reconstruit conform versiunii iniţiale. Monumentul a fost dezvelit, din nou, la 31 august 1990.
Semnificația actuală
În prezent, monumentul lui Ştefan cel Mare este loc de desfăşurare de adunări publice şi de ceremonii de celebrare şi comemorare (precum Ziua Independenţei Republicii Moldova). De asemenea, statuia lui Ştefan cel Mare, fiind amplasată în centrul oraşului şi având o mare încărcătură simbolică, reprezintă una din principalele atracţii turistice ale capitalei Republicii Moldova.